Nistor




*
Cei care m-au cunoscut știu că am un câine, un Bichon Maltez pe care îl cheamă Nistor. Este un companion excelent, un animal de companie loial și afectuos, care aduce o mare bucurie în viața mea. Cu toate acestea, Nistor are și o latură mai puțin drăgălașă: este un adevărat tembel.
Da, ați citit bine. Nistor este cel mai leneș câine pe care l-am întâlnit vreodată. Nu este vorba doar că nu îi place să se plimbe sau să se joace; lui nici măcar nu îi place să se miște. El își petrece cea mai mare parte a zilei dormind în patul lui, iar când nu doarme, de obicei stă întins pe canapea și se uită la televizor.
Lenea lui Nistor poate fi uneori enervantă, dar nu pot să-i fiu supărat. La urma urmei, este un câine. Ar trebui să se bucure de viață, iar dacă lui îi place să lenevească, atunci asta este.
Într-o zi, am decis să îl iau pe Nistor cu mine la o drumeție. M-am gândit că ar fi o modalitate bună de a-l face să se miște și să se distreze puțin. Dar m-am înșelat.
După cinci minute de mers pe jos, Nistor s-a întins pe pământ și a refuzat să se miște. L-am încurajat, l-am motivat, dar nimic nu a funcționat. Pur și simplu nu voia să meargă mai departe.
Așa că m-am așezat și eu lângă el și am început să mă uit la peisaj. Era o zi frumoasă, iar priveliștea era superbă. După un timp, Nistor s-a ridicat și a venit lângă mine. Și-a pus capul pe genunchii mei și a început să toarcă.
În acel moment, mi-am dat seama că nu contează dacă Nistor este leneș sau nu. El este prietenul meu și îl iubesc așa cum este. Și, sincera să fiu, uneori este plăcut să te relaxezi și să te bucuri de viață.
Așa că l-am lăsat pe Nistor să se întindă și să se bronzeze în timp ce eu am continuat să merg pe jos. Am ajuns la destinația noastră, un lac frumos, și am petrecut câteva ore relaxându-ne și bucurându-ne de soare.
Când a venit timpul să plecăm, Nistor a fost surprinzător de entuziasmat să plece. A sărit în mașină și a început să latre de fericire. Cred că și el a avut nevoie de o pauză de la a face nimic.
De atunci, nu l-am mai luat pe Nistor la drumeții. Dar mergem în continuare în plimbări scurte și ne distrăm împreună. Și, bineînțeles, el încă mai doarme mult și se uită la televizor. Dar nu mă deranjează. Îl iubesc așa cum este.